Am copilărit la țară. Am mers desculță prin praf, nu era nimic asfaltat și nu ne deranja deloc, chiar iubeam asta. Mergeam prin praf desculță să fac urme cum faci iarna în zăpadă și după mă plimbam prin iarbă să simt roua pe tălpi.
Am copilarit la țară, am avut verile alea cu foc de tabără și semințe la ceaun. Am fost la câmp, la cules și la plantat, apoi chiar le-am vandut…
Am copilărit la țară, am dat hrană la animale, am vazut cum se fac puii dar am vazut și cum se mulge vaca.
Am plâns la orice tăiere de animal și a fost nevoie de o întreagă poveste ca mai apoi să pot să mai mănânc.
Am prins cârciuma din sat și am luat înghețată pe caiet la tot satul… ce putea să-mi spună bunicul cand eu îi spuneam că nu am putut să mănânc doar eu iar ceilalți nu-și permiteau?

Am cules via și m-am pierdut prin păpușoi…
Am avut “toaleta” în fundul curții și m-am spălat la lighean… în timp ce-i cântam bunicii “Hei, Maddona… dă-ți chiloții jos, să vadă toată lumea că ai fundul frumos”… așa îmi mai canta mama ca să ne distram în timp ce-mi făcea baie. Bunicamea a ras…
Am copilărit la țară, am mâncat paine făcută-n sobă și doamne cat iubesc și acum painea caldă…
Acolo am învățat să fac plăcintă și tot de atunci încerc să fac aceeași tocană ca bunica… dar totuși cred că are un secret, ceva ce nu-mi spune să pun… probabil ca să mă facă să vin mai des.
Acolo mă duce mirosul de portocale iarna și bomboanele din bradul de Crăciun. Am colindat de placere, primeam nuci și fructe, totul era perfect.
Bunicul m-a învățat să merg pe bicicletă și tot el mă strângea seara la piept, mă mângâia să adorm mai bine și apoi mă învelea încet. Nu întelegem cum mâna aia de om muncit găsește timp și-o mângâiere ce te alină la suflet.
Îi asteptam pe ai mei în vizită, știam cănd vin chiar fără să-i vad… le săream în brațe și urma un șir lung de povești cu ce am mai făcut…
Am copilărit la țară… cu veri, mătusi, unchi și bunici… cand eram toți în grădină ne distram de nu îți imaginezi.
Acolo m-au îmbătat ai mei cu bere de mă uitam la stele (acolo chiar le vezi) în ceață și se distrau pe seama mea, mai vrei să bei? Mai bagi ceva?
Am dormit și în colibă pe câmp pentru că am vrut să trăiesc asta, eram copilul curios…
Acolo am văzut sărăcia, tot acolo am văzut ce inseamna sa muncești, sa drămuiești din puținul ce-l ai, pentru ce-l ce îl iubești. Am înțeles că nu-i vorba de avere și de ambiție, de vrei să crezi… că sunt oameni ce pornesc de mai jos decât îți imaginezi.

Am copilărit la țară… tot acolo aș vrea să-mi petrec verile, de aș putea să mă întorc!